În timpul împăraţilor flavieni femeile joacă un rol mai puţin proeminent în agenda propagandistică, probabil din cauza amintirii Agrippinei, mama lui Nero, care deţinuse un control destul de mare asupra statului roman. Vespasian nu îşi centrează imaginea dinastică în jurul personajelor feminine, ci mai degrabă pe fiii săi, deja ajunşi la maturitate şi deci potriviţi pentru a se invoca o imagine a continuităţii dinastice[1].

Femeile însă nu sunt complet absente din dinatia Flaviilor. Flavia Domitilla, soţia lui Vespasian, moare înainte de ascensiunea acestuia şi nu apare în propagandă. Titus se căsătoreşte de două ori, cu Arrecina Tertulla care moare după un an, şi cu Marcia Furnilla, de care divorţează. Soţiile împăraţilor abia dacă sunt amintite de surse. Ceva mai multe informaţii avem despre Iulia Flavia, fiica lui Titus, şi Domitia Longina, soţia lui Domitian, dar sursele vizuale lipsesc.

Iulia Titi primeşte titlul de Augusta până în 81[2] şi este asociată pe monede cu Salus, Venus, Vesta sau Ceres, atestând imaginea tradiţională a fertilităţii şi prosperităţii. Probabil că Titus o foloseşte pe fiica sa drept surogat pentru soţia absentă, aşa cum procedează şi Tiberius cu Livia. Sursele o condamnă pe ea şi pe Domitian pentru o presupusă relaţie incestuoasă, dar este posibil să fi fost vorba despre retorica general îndreptată împotriva împăratului[3]. Iulia va fi deificată iar cultul său adăugat celor de la templul lui gens Flavia.

Citeste si:

Femeia în propaganda primilor împăraţi romani

Puternicele împărătese din dinastia Severilor

Dinastie, familie şi glorie în propaganda romană

Relatările despre Domitian şi Domitia relevă opinii amestecate: pe de o parte este potrivită dotorită obârşiei sale nobile, pe de altă parte este criticată din pricina promiscuităţii sale[4]. Domitian emite monede prin care îşi