Aseară, la ora 24.00 s-a închis perioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile locale. 12 candidaţi s-au înscris în cursa pentru Primăria Generală a Bucureştiului, o "afacere" de aproximativ 1 mld. euro, cât înseamnă, într-un an bun, veniturile Municipalităţii, fără sectoare.
Faţă de anii precedenţi, alegerile locale din 10 iunie se desfăşoară într-un singur tur de scrutin. Cu alte cuvinte, cine va lua cele mai multe voturi va câştiga.
Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi uninominal, iar consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
Nu veţi putea vota decât în localitatea de reşedinţă, cu o singură excepţie: "Cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor".
Aşadar, cine câştigă cele mai multe voturi câştigă o primărie sau un consiliu judeţean. Nu mai este loc de alianţe pentru turul al doilea, ca în trecut. Pe acest sistem, şansele cele mai mari de a fi ales le au primarii în funcţie.
Chiar dacă la Primăria Generală a Bucureştiului sunt înscrise 12 candidaturi - au intrat în cursă persoane din business sau fotbal precum Anghel Iordănescu (fost selecţioner al naţionalei), George Becali (patronul clubului de fotbal Steaua) sau Irinel Columbeanu - prima şansă o are Sorin Oprescu, primarul în exerciţiu. La sectoare, toţi primarii înscrişi în cursă, indiferent de partidul de care aparţin, au prima şansă.
Fotoliul de primar general a fost, nu doar în istoria trecută, ci şi în cea recentă, o rampă de lansare spre alte poziţii înalte.
Din poziţia de primar general, unii au ajuns în fruntea Guvernului, precum Vintilă Brătianu, în epoca interbelică, sau Victor Ciorbea în istoria recentă, dar şi
