Grădinile din jurul blocurilor reșițene nu stau în paragină și fără productivitate. Locul hârtiilor aruncate la întâmplare a fost luat de locații atent împrejmuite, cu gard verde de jur împrejur. Acesta ascunde munca serioasă pe care o depun oamenii ca să își îngrijească mica producție pe care o scot de aici.

Reșițenii nu au putut sta nepăsători la gunoaiele care zac în jurul blocurilor lor, astfel că au luat o decizie înțeleaptă: aceea de transforma grădinile în adevărate sere de producție sau de flori. Așa a procedat și Tița Popa, de 70 de ani. Devenită reșițeancă între timp, femeia a dus dorul culturilor din Moldova, acolo unde a crescut.

Așa că, atunci când a simțit nevoia să facă ceva și să își ajute comunitatea din bloc, a împrejumit vechiul spațiu verde din spatele imobilului, l-a curățat și l-a transformat alături de vecinii ei în grădina de vis pe care a avut-o în copilărie. „Prin anii 80, împreună cu un vecin de la etajul trei, am luat decia să împrejmuim aici pentru că erau gunoaie, iar spațiul verde aproape că nu se mai vedea. Ca să facem ceva plăcut pentru locatarii din blocul nostru, am înființat aici o mică grădină.

Pe lângă flori, am cultivat pătrunjel și chiar fasole. În spatele blocului, am plantat chiar și viță de vie la un moment dat, dar cred că terenul nu a fost detul de bun, pentru că acum nu mai crește”, povestește femeia. Aceasta a adăugat că vecinii de la etajele superioare sunt cei mai bucuroși, pentru că au o priveliște ca la carte. „Dacă oamenii se uită pe geam văd și ei un pământ lucrat și îngrijit în locul gunoaielor de odinioară, chiar dacă grădina nu este foarte mare”, a adăugat Tița Popa, care îngrijește anual circa 20 mp de teren.

Activitatea legumicolă dintre blocuri a făcut chiar și obiectul unui studiu al profesorului Alin Gavriliuc, sociolog la Universitatea de Vest din Timișoara, intitulat „Autismul