Viata si lumea de dupa '89 se vad frumoase prin ochii unui detinut inchis din vremea impuscatului. Autorul unei duble crime, condamnat la moarte in '87, considera ca, afara, libertatea nu-i decit o alta forma de puscarie Lumea actuala si perioada postdecembrista vazute prin ochii celor inchisi inainte de anul '89 sint doar frinturi de modernism ce transpar din ziarul rasfoit, la gramada, in celule, si din ecranul unui televizor. Realitatea din afara puscariei ajunge, adesea, trunchiata, la urechile "veteranilor" ce infunda inchisoarea din vremea lui Ceausescu, din povestile proaspetilor incarcerati. Cum vad libertatea de dupa '89 detinutii "tutelati" de pirnaie chiar inainte de acest an cintareste mult in resocializarea acestor oameni straini de democratia proclamata in Romania anului 2000. In Penitenciarul Braila am gasit doar doi detinuti inchisi din vremea dictatorului, fiindca puscaria braileana este una de tranzit si nu "cazeaza" detinuti ce au condamnari mai mari de 10 ani, cu exceptia celor care au afaceri judiciare pe teritoriul judetului. Unuia dintre acestia i se pare ca libertatea este "frumoasa", iar celalalt compara democratia de afara cu "o alta forma de puscarie, in care ingradirea drepturilor domneste sub paravanul libertatii". Marinache Negrea, condamnat la 20 de ani de inchisoare in '88 si Anton Tatar, condamnat la moarte si apoi absolvit prin decret de pedeapsa in schimbul a 24 de ani de inchisoare, in '87, sint detinutii cu cele mai grele pedepse din puscaria braileana, aflati pentru scurta vreme aici, doar pe perioada desfasurarii unor procese ce-i vizeaza. Marinache Negrea are 30 de ani si bintuie prin puscariile tarii de la virsta de 19 ani. In '88 a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare, pentru omor deosebit de grav si viol. Nici in ziua de astazi nu recunoaste violul, dar s-a impacat cu gindul ca va imbatrini in puscarie. In 2002, Negrea