O zi nu trece fără să nu mai auzim câte o grozăvie. Ultima pe listă, cu voia dumneavoastră: coaliţia majoritară din actualul Parlament plănuieşte să îl ţină suspendat pe Traian Băsescu dincolo de cele 30 de zile stabilite de Constituţie. Liderii socialiştilor, mai ales, susţin că în cazul invalidării referendumului pentru demiterea Preşedintelui - invalidare posibilă, afirmă ei, dacă se prezintă la vot mai puţin de jumătate din cei înscrişi în listele electorale - Traian Băsescu rămâne suspendat până la eventuala organizare a unui referendum „valid”. Constituţia, recunosc ei, nu prevede explicit asta, dar nici nu o interzice.

Din păcăte, asta nu se poate. Adică se poate - în România, acum, se poate orice - dar nu are sens. Motivul este simplu. Suspendarea actualului preşedinte este, evident, o sancţiune legală. Asta recunosc de altfel şi adversarii săi, care au declarat explicit că Traian Băsescu a fost „sancţionat” de Parlament. Însă există un principiu legal elementar care interzice ca o sancţiune să fie aplicată de două ori pentru aceleaşi fapte. E ceea ce se învaţă în facultăţile de drept din orice ţară normală în enunţarea sa latină: Non bis in idem. Altfel spus, dacă am furat o găină şi primesc două luni de închisoare, nu mai pot fi condamnat încă o dată pentru furtul aceleiaşi găini. Si nici pedeapsa nu poate fi suplimentată, pentru aceeaşi gaină, dincolo de ceea ce prevede legea.

Cu ochii pe găina cu ouă de aur însă, actualii parlamentari au uitat de lege. Au uitat şi că o Constituţie, spre deosebire de o lege obişnuită, nu poate fi interpretată ca permiţând tot ceea ce nu interzice. O constituţie e un mandat, o delegare explicită a autorităţii, de la popor către persoane publice. Orice drept şi procedură pe care Constituţia nu le prevede nu au nicio legitimitate. Spre exemplu, Parlamentul nu îl poate unge pe Primul-Ministru drept „Mare Vizir”, pe