Executivii străini au, de regulă, mandate de maxim 2-3 ani şi targete de creştere a afacerilor pe termen scurt, iar evoluţia lor în carieră în cadrul aceleiaşi companii depinde şi de rezultatele înregistrate în România. Foto Shutterstock Aproape un sfert dintre cei mai importanţi 1.000 de executivi aflaţi la conducerea celor mai mari companii şi bănci locale sunt străini.
O parte dintre executivii expaţi care au preluat mandatele în ultimul an au venit în România pentru că nu şi-au găsit un job echivalent în ţara de origine.
"O parte din expaţi, din păcate şi pentru noi, şi pentru ei, sunt «parcaţi» în organizaţiile locale, leadershipul lor este unul neinteresant, nu adaugă valoare şi nu fac altceva decât să intrige organizaţia locală", afirmă Oana Ciornei, unul dintre cei mai cunoscuţi headhunteri locali, care este managing partner al firmei de executive search Amrop România, cu afaceri de peste 500.000 de euro anul trecut. Ea spune că există mai multe categorii de expaţi care vin în România şi că, pe lângă cei "parcaţi" de multinaţionale în România, mai sunt şi cei care vin pentru misiuni dificile, care adaugă valoare organizaţiei.
"Dacă organizaţia este la începutul ei aici, de obicei expaţii sunt oameni cu experienţă, spre finalul carierei lor şi care au rolul de «evanghelişti» în organizaţia locală. Dacă organizaţia se află pe o pantă descendentă, de obicei sunt trimişi oameni de «turnaround», cu o foarte mare putere intelectuală şi de obicei lideri ambiţioşi şi determinaţi, iar moştenirea lor rămâne pentru încă una-două generaţii de lideri", spune Ciornei.
Cei mai mulţi executivi expaţi (peste 50) lucrează în bănci, pentru că aici, de regulă, mandatele de CEO sunt date străinilor care provin din ţara-mamă a grupului financiar. Oana Ciornei mai spune că o altă categorie de expaţi o reprezintă cei care vin să înveţe, să
