Arta de a fi bunic se naşte o dată cu venirea pe lume a primului nepot şi se perfecţionează cu trecerea anilor. Psihologul Elena Anghel ne spune ce înseamnă să fii bunic şi ce avantaje are acest rol.
Arta de a fi bunic se naşte o dată cu venirea pe lume a primului nepot şi se perfecţionează cu trecerea anilor. Psihologul Elena Anghel ne spune ce înseamnă să fii bunic şi ce avantaje are acest rol. Dobândirea statutului de bunic aduce cu sine o nouă identitate şi este firesc să nu fim pregătiţi pentru a ne-o asuma. Acest nou statut poate induce, în primă fază, o stare de dezorientare, venită din conştientizarea vârstei şi din schimbarea de rol în ierarhia familială. Li se întâmplă îndeosebi bărbaţilor, al căror statut suprem de tată este înlocuit cu cel de bunic. A fi bunic aduce însă mult mai multe împliniri decât nemulţumiri. Implicându-se în viaţa nepoţilor, bunicii vor uita de povara vârstei, de suferinţe fizice şi psihice.
Noul rol are mai puţine responsabilităţi şi o mai mică implicare decizională. “Eliberarea de responsabilitatea de părinte şi asumarea aceleia de bunic are efecte pozitive, fiindcă a fi bunic presupune o doză mai mică de stres şi mai puţină nesiguranţă. Astfel se explică de ce bunicii se bucură alături de nepoţi mai mult decât s-au bucurat alături de copii”, ne spune psihologul Elena Anghel. Experienţa îngrijirii propriilor copii îi ajută pe bunici să înveţe mai uşor noul rol, aşa încât creşterea nepotului devine foarte plăcută şi relaxantă.
Povestitor, pictor, dansator...
Preocupaţi de asigurarea traiului, părinţii îşi petrec prea puţin timp alături de copii şi rareori reuşesc să pătrundă în universul lor. Pentru bunici, timpul este un aliat de nădejde. În această etapă a vieţii bunicul îşi poate descoperi aptitudini de povestitor, de actor, pictor, chiar dansator, fiindcă o condiţie