Conform Revistei Presei on-line, din 4 octombrie a.c., se pare că prima telenovelă românească, Numai iubirea, difuzată pe postul Acasă, a fost, cu cel dintîi episod, în topul audienţei: astfel, în rîndul femeilor între 15 şi 49 de ani, mediul urban, a înregistrat 9,3 puncte de audienţă., iar în ceea ce priveşte publicul comercial (bărbaţi şi femei între 18 şi 49 de ani, mediul urban) - a obţinut o medie de 6. Aceasta şi pentru că serialul a debutat "în forţă", cu o scenă de amor între Alexandru Papadopol şi Oana Zăvoranu, doi dintre eroii principali. Scena de sex am scăpat-o, cu regret şi neprofesionalism. În schimb, am văzut două din episoadele următoare (s-ar putea ca unul dintre ele să fi fost chiar primul, dar fără scena în cauză), şi iată ce am înţeles: Alexandru Papadopol, alias Dan, este un tînăr arhitect de succes, nu doar cu perspective, ci realizat profesional şi material, un exponent de cinste al clasei mijlocii: are vilă, servitoare, firmă şi "gagică trăsnet". De fapt, cam totul se învîrte în jurul deja-menţionatei clase mijlocii, lower sau upper. Se pare că nici unul dintre personaje nu scade sub nivelul de lower middle-class. Nici măcar vecina, de vîrsta a treia, care mai stă din cînd în cînd cu fetiţa eroului, nu e mahalagioaica pe stil vechi, cu basma, colanţi sau măcar permanent: e o doamnă destul de stilată, cu o coafură modernă, îngrijită şi o voce blîndă. Seamănă mai mult cu reprezentantele vîrstei a treia din Tînăr şi neliniştit sau din revistele neaoşe pentru femei. Ce să mai vorbim de cele două bunici: una dintre ele, mama eroului pe nume Dan, este doctoriţă, şi mereu ocupată. Cealaltă,

mama soţiei moarte a lui Dan, interpretată de Tora Vasilescu, e o afaceristă cu veleităţi de colecţionară: pe scurt, e mereu arătată învîrtind nişte obiecte de artă în combinaţie cu un avocat dubios (Vlad Rădescu). Singurii care, cît de cît, se apro