CULTURA SI PIPER Subiect inepuizabil, asupra caruia putem reveni dupa plac, gastronomia - sau arta de a gati - face parte, asa cum cred multi esteticieni, din seria generala a artelor. Paradoxal, poate, in aceasta familie culta, gastronomia se intalneste cu literatura. Spiritul de creativitate, autenticitatea, le caracterizeaza si le dau ambelor o amprenta speciala. Incontestabil, insa, bucataria e legata de societate, fiind un indicator al clasei sociale (cea burgheza difera de cea populara); ea reprezinta un factor de apropiere sau de indepartare a oamenilor care nu au aceleasi referinte culinare. Astfel, o simpla discutie legata de mancare poate determina trasaturile unui om.

Creatorul "Comediei Umane", Honore de Balzac, celebru pentru descrierile meselor pe care le serveau personajele sale, dar si pentru propria bulimie, ne-a lasat un surprinzator eseu, "Tratatul excitantelor moderne", scris in 1838 si in care defineste cinci substante "mortale" pentru om: alcoolul, zaharul, ceaiul, cafeaua si tutunul. Dupa Balzac, ele saracesc fiinta de o parte din energie si ameninta societatea moderna.

Cele cinci "naturi excesive" au, in viziunea romancierului francez, ca rezultante: setea, transpiratia, pierderea mucozitatii si a facultatilor regenerative. "Omul, scrie Balzac, are o singura forta vitala: ea este repartizata egal intre circulatia sanguina, mucoase si sistemul nervos. A absorbi pe una in profitul alteia inseamna a cauza moartea organismului in proportie de 30%." Eseul vrea, de fapt, sa demonstreze ca, in secolul al XIX-lea - secolul marilor progrese stiintifice - omul era o adevarata masina alimentata cu stimulente nervoase. Pigmentata cu anecdote, disertatia balzaciana castiga in savoare, la lectura capatand valentele unei reale degustari.

MAISON DE PASSY. Pe Balzac, Gerard de Nerval il vedea astfel, in 1850, cand l-a vizitat in casa lui de l