Produsele sunt unicat, iar principalele simboluri utilizate în ornamentarea ceramicii horezene sunt inspirate din floră şi faună, cocoşul de Hurez, bradul, şarpele, ghioceii.

Localitatea, renumită pentru ceramiştii săi devine, de la un an la altul, un centru turistic vizitat de români din toate colţurile ţării. Odată pe an, în zilele în care autorităţile decid să organizeze festivalul „Cocoşul de Hurez”, micul orăşel se umple de străini. În restul anului, afacerile micilor proprietari de pensiuni înfloresc, iar ceramiştii ruşesc să îşi vândă marfa cu succes. Ion Preda şi-a deschis un magazin de artizanat de curând, însă spune că afacerile îi merg foarte bine. „De Paşte, numai într-o singură zi am reuşit să fac vânzare de 7000 de lei. Turiştii cumpără de la noi pentru că multe din exponate nu sunt făcute în serie, sunt unicate”, ne spune Ionel Preda, unul din comercianţii de ceramică din Horezu. Omul mai afirmă că speră ca în câteva luni să ăşi recupereze investiţia făcută.

Turişti în căutare de frumos

Grupurile de excurionişti vin din mai toate colţurile Olteniei pentru a admira ce are micul oraş de oferit. Mariana Cojocaru din Târgu Jiu a ajuns în Horezu alături de alţi 20 de gorjeni pentru a vizita oraşul şi imprejurimile. „În primul rând vreau să îmi cumpăr nişte vase din ceramică pentru a le arăta vecinelor şi apoi o oală din pământ pentru sarmale. Am auzit că aici se fac cele mai bune oale pentru sarmale şi nu o să plec până nu îmi cumpăr una”, ne mărturiseşte femeia. Ea mai spune că vor mai vizita şi mănăstirile din împrejurimile oraşului – faimoasa mănăstire Hurez – monument înscris în patrimoniul UNESCO , Bistriţa sau Arnota.

Olăritul, transmis din generaţie în generaţie

Olaritul s-a transmis de-a lungul timpului prin intermediul familiilor de olari ce au perpetuat tehnicile de prelucrare ale lutului. Principalele simboluri utili