Spamul reprezintă o problemă în creştere de la an la an, în primul rând datorită faptului că are rezultatele pe care le aşteaptă cei care trimit astfel de mesaje. "Mai clar spus, dacă Spamul reprezintă o problemă în creştere de la an la an, în primul rând datorită faptului că are rezultatele pe care le aşteaptă cei care trimit astfel de mesaje. "Mai clar spus, dacă utilizatorii nu ar deschide mesajele de tip spam şi nu ar achiziţiona produsele sau serviciile cărora le fac reclamă acestea, sau nu ar vizita site-urile recomandate, fenomenul în sine nu ar mai exista", spune Liviu Anghel, security officer la Gecad Technologies. Un studiu arată că, în medie, pe zi, europenii pierd 30 de minute cu sortatul şi ştersul spamurilor. La nivel mondial, conform celor mai recente studii, în 2006 s-au trimis circa 171 miliarde de mesaje pe zi, din care 71% au reprezentat mesaje nesolicitate. Estimările pentru 2007 situează numărul de mesaje trimise la aproximativ 196 de miliarde, din care 72% spam. La nivel mondial, spamul aduce pagube de peste 40 miliarde de euro, anual. În ceea ce priveşte situaţia din România, un studiu efectuat de AXIGEN în a doua jumătate a anului trecut, pe un eşantion de două milioane de e-mailuri, a relevat faptul că ponderea mesajelor nedorite din totalul mesajelor recepţionate s-a ridicat la 74%, ceea ce depăşeşte puţin pronosticul celor de la Radicati. Cât pierd românii în medie, pe zi, cu cititul acestor mesaje? "Un utilizator slab informat nu va fi la curent cu ultimele informaţii privind spamul şi evoluţia lui şi va cădea mult mai uşor pradă celor care trimit mesaje nesolicitate", spune Liviu Anghel. Un exemplu concludent este acela în care utilizatorului i se solicită să dea clic pe anumite linkuri, pentru a se "dezabona" de la aşa-zise buletine informative. Însă, ceea ce se întâmplă în realitate dacă se urmează aceste instrucţiuni este că astfel