- un mic îndreptar despre excelenţă în muzică -
Urmăresc cu încîntare şi cîteodată cu îngrijorare cum se schimbă lumea muzicii clasice şi a muzicienilor care o slujesc sub ochii noştri. Cu încîntare: pentru că mi se pare că astăzi oferta este foarte bogată, atît în concerte, cît şi în înregistrări, iar nivelul artistic şi tehnic al discurilor este parcă mai sus ca niciodată. Cu îngrijorare: mai mult pentru cei care vin din urmă, pentru că concurenţa este acerbă - concertele ţinute pe bandă rulantă şi înregistrările perfecte se obţin cu foarte mult efort şi consum, iar riscul de burn out este, clar, foarte mare. Iar limita inferioară de vîrstă la care se face astăzi o carieră a scăzut foarte mult. Marile case de discuri promovează şi personalităţile consacrate, dar mai ales tinerii interpreţi. Dacă înainte, 30 ani era o vîrstă la care încă se mai vorbea despre tineri la porţile afirmării, astăzi realitatea este alta. Sînt numeroşi cei care au realizat pînă la 30 ani ceea ce în trecut nu se făcea nici într-o viaţă. Iată trei cazuri concrete: pianistul Rafal Blechacz, violonista Janine Jansen şi dirijorul Gustavo Dudamel.
Pe nici unul dintre ei nu l-am ascultat în România, însă cred că ceva despre ei s-a auzit (ascultătorii Radio România Muzical sigur): polonezul Rafal Blechacz (28 ani), olandeza Janine Jansen (35 ani) şi venezueleanul Gustavo Dudamel (32 ani) sînt vedete la nivel global, cu concerte pe toate marile scene ale lumii şi discuri apărute la case prestigioase.
Rafal Blechacz şi Chopin
Destinul pianistului Rafal Blechacz este legat de Chopin: a cucerit în 2005 premiul I la Concursul Chopin de la Varşovia, unul dintre cele mai grele din lume, producînd senzaţie. A semnat în 2006 un contract de exclusivitate cu casa Deutsche Grammophon şi a înregistrat de atunci mai multe discuri, printre care unul cu preludiile op.28 de Chopin şi altu