România, Ungaria şi Serbia, susţinute de FMI, UE şi alte instituţii financiare prin împrumuturi în valoare totală de 43 miliarde euro, se confruntă cu aceleaşi probleme macroeconomice şi întâmpină probleme în a atrage finanţare de la investitori, spun analiştii consultaţi de Reuters.
Serbia nu a reuşit să atragă suficiente oferte pentru şase din cele 25 de licitaţii de vânzare de titluri organizate începând din iunie, iar România nu a vândut nimic în patru licitaţii de la lansarea unui program de austeritate în iulie şi a înregistrat doar un succes parţial în alte zece. O licitaţie organizată săptămâna trecută de Ungaria nu a reuşit să atragă fondurile vizate de guvern, scrie Mediafax.
Ungaria, cea mai îndatorată ţară din Uniunea Europeană, ca procent din PIB, România, aflată printre cele mai sărace ţări din spaţiul comunitar, şi Serbia, care nu este membră a Uniunii, încearcă să-şi susţină monedele naţionale, să limiteze creşterea inflaţiei şi să atragă investiţii străine în contextul declinului veniturilor, însă succesul acestora este limitat, afirmă analiştii.
"Evident, cele trei state se confruntă cu aceleaşi probleme macroeconomice, care le-au forţat să caute sprijin sub umbrela FMI. Necesarul lor de refinanţare este mult peste cel al regiunii, având în vedere derapajele bugetare, în timp ce problemele politice persistă", a afirmat Elisabeth Gruie, analist pentru pieţe emergente la BNP Paribas Londra.
Randamentele cerute pentru vânzarea de titluri cresc deoarece investitorii "îşi pierd încrederea rapid", consideră Timothy Ash, specialist pentru pieţe emergente la Royal Bank of Scotland Londra.
"Ungaria are încă probleme importante, inclusiv o îndatorare a sectorului public şi privat, mai mari decât cele ale României şi Serbiei", a afirmat Ash.
Randamentele cerute pentru tiluri vândute de Serbia a urcat la 10,7%, de la 10,3% în
