Între contrabanda generalizată din vămi, cazul inspectorului Şoric şi dosarul preşedintelui CJ Argeş există o legătură. Sursa: EVZ
Cheia acestui şir îl reprezintă caracterul dominant al complicităţilor locale în sistemul democratic românesc. Politicul a subjugat societatea, nimic nou. Decepţia este că mafiile locale domină viaţa politică.
Debandada din vămi este expresia dizolvării ierarhiei militare în balta influenţelor locale. Suntem martorii muţi ai unei descentralizări oculte, care înseamnă abandonarea resurselor în ghearele baronilor. Statul s-a tribalizat, avem cetăţi-oraşe, judeţe-ducat şi baroni cu norme de tip feudal: sprijină regele în războaiele electorale dacă li se garantează beneficii şi o largă autonomie. Interesul naţional dispare sau e luat în băşcălie într-un stat împărţit în triburi şi în care organizatorii de mitinguri electorale ajung tartori peste trei judeţe şi o vamă. Concurenţa politică se reduce la o luptă surdă pe ciolan. Învelişul ideologic e dat la o parte şi mototolit ca staniolul de la ciocolată.
Puterea centrală devine extensia tentaculelor din teritoriu. Baronii Ştefan, din Piatra-Neamţ, şi Flutur, din Suceava, şi-au împărţit influenţa în Ministerul Economiei, Romsilva şi în vămile din nord. Şi-au pus oamenii lor, iar scopul nu era urmărirea vreunui ideal pueril, cum ar fi intrarea în Schengen, ci accesul la fonduri. La fel era pe vremea lui Cozmâncă, Mazăre sau Fenechiu. Hârjoana vameşilor de pe graniţele non-UE n-ar fi fost posibilă fără protecţie politică. E o poveste veche de doi ani şi cunoscută în numeroase cercuri. În toamna anului trecut au apărut primele semnale negative legate de aderarea la Schengen, iar lui Vasile Blaga, care încă mai era ministru, i s-a cerut închiderea robinetului de la Siret. Pe plan local, nimeni nu mişca un deget, Suceava era un bulevard pentru traficul cu ţigări. C
