Bugetul părinţilor se reflectă direct în starea financiară a studenţilor, care depind în marea lor majoritate de banii de acasă. Nivelul taxelor de şcolarizare polarizează social şi facultăţile: la medicină şi în marile centre se găsesc tinerii înstăriţi, în timp ce universităţile mici din provincie au, cel puţin ţinând cont de medie, studenţi mai săraci.Un studiu întocmit tocmai de către studenţi arată că bursa nu mai un venit care să sigure un nivel minim pentru întreţinere, dar şi că tinerii îşi schimbă rapid modul de viaţă. Spre exemlu, majoritatea sunt mulţumiţi de condiţiile din cantine, însă doar o cincime mănâncă săptămânal în respectivele spaţii.

• Majoritatea studenţilor români (70%) dispun lunar pentru acoperirea cheltuielilor de sume mai mici decât un salariu minim pe economie, ceva mai mult de 10% având la dispoziţie o sumă mai mare de 700 de lei. Cei mai înstăriţi studenţi sunt cei ai Universităţii de Medicină "Carol Davila" din Bucureşti, care, în medie, cheltuiesc lunar peste 700 de lei. Pe treapta următoare se află "constănţenii" de la Universitatea "Ovidius" şi Universitatea Maritimă, aceştia scoţând din buzunar între 500 şi 700 de lei. Urmează apoi tinerii din marile centre universitare: Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara unde un student lasă în medie sume cuprinse între 300 şi 500 de lei. Universităţile mai mici au şi cei mai săraci studenţi: la Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Suceava, Galaţi sau Baia Mare, majoritatea tinerilor dispunând de maximum 300 de lei.

• Banii studenţilor reflectă în mare parte nivelul de trai al părinţilor, două treimi dintre tineri întreţinându-se doar din sumele primite de acasă. Un procent destul de restrâns (14%) apelează la angajatori, iar o parte şi mai mică dintre tineri (7%) se bazează doar pe bursă. În privinţa împărţirii timpului între job şi facultate, studenţii politehnişti sunt în top- aproape o tr