Parlamentul European (PE) îşi începe azi noul mandat cu o serie de proceduri administrative, care vor confirma, cel mai probabil, alegerea conservatorului polonez Jerzy Buzek în funcţia de preşedinte al instituţiei. Sursa: Reuters
Venirea primului est-european la şefia PE confirmă nu numai acordul celor mai puternice grupuri, popularii şi socialiştii, ci şi influenţa tot mai mare pe care noile state membre au câştigat-o în cadrul UE. Mandatul de cinci ani va fi împărţit ca de obicei între cele două grupuri, iar şefia PE va fi preluată după doi ani şi jumătate de socialistul Martin Schulz. Dincolo de alegerea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor, prima şedinţă plenară are drept scop stabilirea componenţei comisiilor, motiv de negocieri intense pentru cei 736 de eurodeputaţi. Aproape jumătate dintre aceştia au fost aleşi pentru prima oară în europarlament.
O instituţie cu dinţi
Parlamentul va aştepta cu nerăbdare intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care sporeşte competenţele instituţiei. Deputaţii şi-au arătat deja puterea. Majoritatea parlamentară a refuzat să îl confirme pe Jose Manuel Barroso pentru un nou mandat la şefia Comisiei UE, la actuala şedinţă, în ciuda faptului că toate statele membre şi-au anunţat susţinerea.
În următoarele luni, PE va fi implicat în negocierea şi adoptarea unor acte legislative importante, prioritare fiind, potrivit popularilor, reglementarea sistemelor financiare şi crearea condiţiilor pentru creşterea economică. Deciziile ar putea fi influenţate de componenţa PE, dominat de dreapta politică.
DEBUT
13 new-entry-uri din România
13 dintre cei 33 de eurodeputaţi români se află la primul lor mandat în Parlamentul European. În topul new-entry-urilor conduce PDL, care a trimis în PE cinci feţe noi: Monica Macovei, Traian Ungureanu, Cristi
