Pentru că Mihăiță Neșu a împlinit 30 de ani pe 19 februarie, Mihai Gîdea l-a invitat în video la “Sinteza zilei”, pe Antena 3. Deși țintuit într-un scaun cu rotile după ce, pe 10 mai 2011, și-a fracturat o vertebră cervicală, fostul fotbalist s-a dovedit același tip puternic, capabil să înfrunte un destin nemilos fără să plîngă și fără să patetizeze.
Pe noi, cei care folosim amîndouă mîinile și amîndouă picioarele, ne încearcă uneori migrenele, tristețile și chiar depresiile. Ni se pare că lumea nu-i dreaptă, că trebuia să ne fi dat mai mult, să fi fost mai generoasă. Maturizat de suferință, Neșu s-a eliberat. Nu mai face parte din categoria celor bîntuiți de întrebări inutile și lipsiți de răspunsuri salvatoare. Paradoxal, tocmai el e în măsură să-i învețe pe ceilalți să spere și să nu dezarmeze.
Să creadă, să lupte pînă la capăt, să fie optimiști. Pe parcursul emisiunii de marți, Gîdea l-a întrebat pe Neșu care consideră că a fost cea mai fericită zi din viața lui? Știind că FC Utrecht, ultimul club pentru care a evoluat, continuă să se poarte cu el exemplar, înconjurîndu-l cu afecțiune și asigurîndu-i un trai decent, am bănuit că-i va pronunța numele. Că nu va ezita să le mulțumească șefilor echipei olandeze pentru atitudine și pentru ajutor. Inclusiv directorului general Wilco van Schaik, care declara recent că “i-am rezervat lui Mihai o functie de conducere, îl așteptăm oricînd”.
Surprinzător însă, Bichonul n-a zis Utrecht, m-am înșelat! A apreciat drept cea mai frumoasă din existența lui ziua în care a debutat oficial la Stea - ua, 21 aprilie 2002, cînd formația din Ghencea a terminat la egalitate în campionat cu Petrolul, 1-1 la Ploiești. Ulterior, a mai bifat pentru roș-albaștri 127 de meciuri.
L-a disputat pe cel de adio, 1-0 contra Galatei în Champions League, pe 27 august 2008, apoi s-a transferat în Țara Lalelelor pentru alte 81 d
