Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că eseistul şi criticul literar, fost angajat la „Europa Liberă“, a colaborat cu Securitatea. CNSAS a solicitat instanţei, anul trecut, să constate calitatea de colaborator al Securităţii a lui Mircea Iorgulescu (67 de ani), racolat în anul 1976.

Citiţi şi:

Szoby Cseh, cascadorii la Securitate cu „Sabin“

Cine este „Conferenţiarul M" despre care CNSAS susţine că a fost turnat la Securitate de către scriitorul Ioan Groşan

Verificările Colegiului CNSAS în privinţa criticului literar au început ca urmare a cererilor depuse în acest sens de către scriitorii Bujor Nedelcovici şi Florica Jebeleanu Vieru (fiica lui Eugen Jebeleanu), care studiindu-şi propriile dosare au constatat că au fost turnaţi la Securitate chiar de către colegul lor Mircea Iorgulescu.

Prima dată, susţine CNSAS, Iorgulescu a fost racolat în 1976, „în scopul furnizării de informaţii despre o serie de scriitori români urmăriţi prin dosare pentru poziţie politică necorespunzătoare, creaţii literare ce contravin organelor de partid şi pentru atitudine protestatară şi relaţii suspecte cu cetăţeni străini".

Ba „Dorin", ba „Mirel"

Criticul literar a folosit numele de cod „Dorin".Ulterior, în 1985, „Dorin" a devenit „Mirel" şi ar fi furnizat la Securitate „date despre stări de spirit de mediu", într-o perioadă în care şi el făcea obiectul unui dosar de urmărit „pentru relaţiile cu cetăţeni străini, pentru apartenenţă la grupul modernist al scriitorilor, precum şi pentru participare la acţiuni protestatare în mediul literar".

Deşi Iorgulescu nu a semnat un angajament expres cu Securitatea, CNSAS a subliniat că acesta ar fi beneficiat de „privilegiul" de a fi membru al PCR şi a furnizat informaţii „în mod conspirat şi benevol". Dosarul de la Securitate a criticului literar a fost deschis iniţial în vederea urmăriri