Unde-i uichendistul? La Paris
Grea încercare! Pleci din România anului 2009, post-alegeri prezidenţiale fraudate din două părţi, în decembrie, pentru un uichend la Paris. Îţi doreşti distracţie, lumini, sclipici, pate de gîscă, muzee, spectacole, cumpărături!? N-ai timp de toate, dar odată ajuns în mijlocul Parisului te trezeşti parcă în faţa unei oglinzi în luciul căreia te autoevaluezi. Parisul te obligă parcă să îţi găseşti un standard mai înalt decît acasă, te preţuieşti mai mult, mergi mai drept, cu privirea sus. Uiţi de mişmaşurile din România şi îţi descoperi calităţile şi dorinţele reale, din viaţa ta. Uiţi de hainele cenuşii de fiecare zi şi te doreşti elegant(ă), perfect(ă), luminos (luminoasă).
Parisul îţi transmite istoria, mîndria simplă, dar fastuoasă: pe Champs-Élysées platanii sînt luminaţi monocolor, punînd în valoare clădirile, faţadele şi lumina din priviri a trecătorilor care trăiesc sărbătoarea de Crăciun. Creatorii de vitrine se întrec în imaginaţie. De departe cele mai reuşite sînt cele de la magazinele Printemps – vesele, muzicale, cu păpuşi delicioase –, trecătorii de toate vîrstele se bucură. Parisul scoate ce-i mai bun în tine… Oriunde te-ai afla în oricare cartier central te simţi rege… vitrine, bulevarde, spectacole stradale, bistrouri, patiserie, teatre, librării.
Călătoria cu avionul: Paravion mi-a aranjat zborul. Cursa AirFrance-Tarom de la 6,55. La dus. La întors, seara, era să nu ajung. M-am rătăcit prin metrou. Mîncarea la dus subţire. La întoarcere m-am trezit la business class, nu ştiu cum. Aşa că am mîncat regeşte, friptură de viţel, legume cu trei brînzeturi, brînză franţuzească, prăjitură cu ciocolată în trei culori. Nu zic de vin şi şampanie. Da!
Cazare: Hotel de la Fleche d’Or. Central, relativ aproape de metrou.
Spectacolul străzii: am mîncat-băut cu cloşarii. M-am bucurat de vitrinele cu mecan
