MAE rus a declarat, ieri, ca in arhivele de la Moscova exista suficiente documente care sa sustina eventualele contrapretentii materiale la adresa României, pentru perioada celor doua razboaie mondiale. De cealalta parte, MAE roman a afirmat ca problema tezaurului romanesc aflat la Moscova nu trebuie sa faca obiectul negocierilor pe marginea Tratatului de baza romano-rus. Valeri Nesteruskin, director-adjunct al Directiei de presa a MAE rus, a afirmat ca problema tezaurului românesc trebuie sustinuta de Bucuresti cu documente si privita intr-un context mai larg. "Sa nu uitam ca Rusia a sfatuit România sa nu intre in razboi in 1916, iar insuccesele militare ale armatei române au obligat Rusia sa lungeasca linia frontului si sa mareasca cheltuielile militare", a subliniat Nesteruskin. Diplomatul rus a sfatuit România sa se preocupe de alte probleme, "mult mai de actualitate", din cadrul relatiilor bilaterale si sa lase chestiunea tezaurului in seama istoricilor. Cu o zi in urma, Nesteruskin considera ca problema tezaurului romanesc, apreciat la circa 300 de tone de aur, are un "caracter sentimental". Vizibil deranjat de actualizarea problemei tezaurului, MAE rus l-a convocat ieri dimineata pe ambadasorul României la Moscova, Ion Diaconu. Vladimir Cijov, seful Directiei Europa III, din care face parte si România, i-a cerut acestuia ca problema tezaurului sa fie abordata separat de cea a tratatului bilateral. Problema tezaurului ramine ingropata Ministerul român de Externe considera ca negocierile pentru finalizarea Tratatului de baza româno-rus nu sint conditionate de discutiile privind tezaurul pe care România l-a predat spre pastrare Moscovei in perioada 1916-1917. Intr-o declaratie acordata agentiei ruse de stiri ITAR-TASS, ambasadorul român la Moscova, Ion Diaconu, solicita partii ruse sa inceapa si discutiile pentru recuperarea tezaurului. Mai multe publicatii mosco