Creşterea preţurilor la cereale a bulversat consumatori şi producători nu numai in Romănia. Seceta a făcut ca in numeroase ţări din Uniunea Europeană preţurile la alimente de bază să crească. Aceasta a făcut ca perspectivele inflaţiei să se inrăutăţească. De aici este de inţeles reticenţa Băncii Central Europene de a diminua dobănda de intervenţie, deşi multe voci pledau in acest sens, avănd in vedere turbulenţele de pe pieţele financiare.

Creşterea preţurilor la cereale a bulversat consumatori şi producători nu numai in Romănia. Seceta a făcut ca in numeroase ţări din Uniunea Europeană preţurile la alimente de bază să crească. Aceasta a făcut ca perspectivele inflaţiei să se inrăutăţească. De aici este de inţeles reticenţa Băncii Central Europene de a diminua dobănda de intervenţie, deşi multe voci pledau in acest sens, avănd in vedere turbulenţele de pe pieţele financiare.

Dacă ar fi un episod izolat, ce se intămplă acum pe pieţele unor produse de bază alimentare ar fi tratat ca atare. In fond, sezonalitatea unor efecte face parte din metodologia de judecare a inflaţiei. Dar situaţia pe aceste pieţe este, foarte probabil, in modificare pe ambele laturi (cerere şi ofertă), in mod durabil. Pe latura cererii este de observat creşterea puternică a consumului in Asia, in ţări in care sute de milioane de suflete acced la standarde de viaţă specifice civilizaţiei occidentale. Acest supliment de cerere exercită o presiune teribilă asupra cererii la cereale şi alte alimente de bază. Căt priveşte oferta, anii secetoşi nu par a mai fi cazuri răzleţe. In plus, variaţii mari şi frecvente de temperatură (ca efect al incălzirii globale, al schimbărilor de climă) ingreunează culturile agricole şi au impact negativ asupra recoltelor. Rezultatul acestei combinaţii nu poate fi decăt unul: o tendinţă durabilă de creştere a preţurilor la alimente da