Ultima premieră a anului 2013 la Sibiu a adus pe scena Teatrului Naţional „Radu Stanca“ o comedie neagră în registrul farsei, Absolventul, în regia lui Theodor Cristian Popescu, după adaptarea lui Terry Johnson şi romanul lui Charles Webb, în textul piesei fiind inserate şi fragmente din scenariul pentru filmul deja cultThe Graduate, din 1967 (în regia lui Mike Nichols şi avîndu-l în rolul principal pe Dustin Hoffman). Theodor Cristian Popescu nu a recurs însă la trimiteri clare la film, considerînd că acesta este mai degrabă un filmcult în lumea anglo-saxonă. Totuşi, nu l-a adaptat nici pentru contextul românesc contemporan (ceea ce ar fi dat o clară notă artificială, căci, în afara ideii luptei împotriva sistemului, restul ar fi fost forţat), astfel că spectacolul păstrează, atît prin limbaj, cît şi prin costume şi decor (marca Dragoş Buhagiar), o atmosferă recognoscibilă a Americii anilor ’60. Încă nu acei ani ’60 ai nebuniei hippie, ci „sufocanta lume a aspiraţiilor clasei mijlocii, pentru care numai Kerouac sau generaţia Beat ar fi intuit alternative“, aşa cum aprecia Terry Johnson.

Povestea, la vremea respectivă, reprezenta un caz de moralitate socială, familială şi care încă şoca şi ultragia sensibilitatea micburgheză: un tînăr, Benjamin (Alexandru Malaicu), are o aventură cu o femeie mai în vîrstă şi, în plus, măritată cu cel mai bun prieten al părinţilor lui. Cum în prezent nimic nu mai poate şoca, evident că nici acest subiect nu poate să facă prea mare vîlvă, aşa că nici regizorul nu a pus accent pe senzaţionalul poveştii, ci mai degrabă pe structura relaţiilor dintre tineri şi părinţi, pe felul în care normele societăţii se dezvăluie ca fiind o serie de convenţii ce trebuie respectate atîta timp cît nu intră în conflict cu propria personalitate. Doamna Robinson (Mariana Mihu), amanta lui Benjamin, este, de fapt, elementul- cheie în struct