Printre metodele de prevenţie a infecţiilor virale, imunoprotecţia activă are o poziţie privilegiată, preocuparea de a se recurge la vaccinuri fiind subliniată continuu, an de an, recunoscându-se astfel efectele medicale benefice în sănătatea publică, pe de o parte, iar pe de alta, eficienţa financiară. Recent, cu ocazia celui de-al 15-lea Forum European de Sănătate Gastein, dr. Marc Sprenger, directorul Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC), sublinia cu fermitate necesitatea investiţiilor în sănătatea publică, prin promovarea şi extinderea vaccinurilor, în contextul maladiilor infecţioase şi contagioase cu care se confruntă actualmente Comunitatea Europeană. Acţiunea este considerată o necesitate certă, mai ales în condiţiile constrângerilor financiare ale actualei crize. Infecţiile gripale înregistrate an de an în mai toate ţările globului reprezintă un pericol pentru sănătatea comunităţilor: • prin evoluţii epidemice, pandemice, prin cazuri sporadice, care asigură supravieţuirea virusurilor • prin capacitatea – fără limite – de modificare a structurilor antigenice, a celor două proteine de suprafaţă, hemaglutinina şi neuroaminidaza (factori de patogenitate/virulenţă), mutantele fiind induse de presiunea unor anticorpi produşi după infecţiile gripale anterioare; noua epidemie poate fi generată de anticorpii specifici induşi de mutante, nerecunoscuţi de imunitatea comunităţii • prin diversele condiţii etiologice (aglomerări umane, migraţii, asocierea cu sezonul rece, calamităţi etc.) • prin transmiterea aerogenă, care contribuie la distribuţia virusurilor gripale. Infecţia gripală este potenţial severă la toţi cei îmbolnăviţi, are o incidenţă mare în sezonul rece, odată cu începerea şcolii, afectează deopotrivă copiii şi adulţii, cu forme grave şi complicaţii la bătrâni ş Publicitate i la bolnavii cronici, categorii vaccinab