Dilma Rousseff, o economistă în vârstă de 62 de ani, fostă membră a gherilelor marxiste arestată şi torturată timp de trei ani pentru că s-a opus fostei dictaturi militare din anii '70, din Brazilia, a devenit prima femeie preşedinte a celei mai mari ţări de pe continentul sud-american şi a celei de-a opta mari economii a lumii. Dilma e pe jumătate bulgăroaică. Tatăl ei, Petăr Rusev, s-a născut în Gabrovo (centrul Bulgariei) şi a emigrat în 1929 în Franţa, ajungând în Argentina şi stabilindu-se în Brazilia, unde a luat numele de Pedro Rousseff.
Membră a Partidului Muncitorilor (PT, de stânga), Dilma, aşa cum şi-au apropiat-o alegătorii după ce le-a spus că vrea să fie "preşedintele tuturor brazilienilor", a câştigat alegerile în turul al doilea, obţinând 56% din voturi, în timp ce rivalul ei social-democrat, Jose Sera, a obţinut 44% din sufragii. Cel mai mare rol în victoria sa l-a avut fostul preşedinte Luiz Inacio Lula da Silva, care a fost mentorul ei şi care a îndemnat-o să candideze pentru cea mai înaltă funcţie în stat şi a susţinut-o pe toată perioada campaniei electorale. De la Lula, care şi-a încheiat cel de-al doilea mandat prezidenţial, Dilma primeşte "moştenirea" cea mai valoroasă: cea mai scăzută rată a şomajului din istoria ţării - 6,2% -, peste 20 de milioane de brazilieni scoşi din sărăcie lucie începând din 2003 şi o clasă de mijloc în plină ascensiune, tinzând să includă aproximativ o jumătate din populaţia ţării, de 172,6 milioane de locuitori.
Chiar dacă nu are carisma şi nu se bucură încă de imensa popularitate a lui Lula (80%, după două mandate de patru ani consecutive), Dilma îi este recunoscătoare predecesorului său şi a declarat, în primul său discurs după comunicarea rezultatelor alegerilor, că vrea să continue reformele economice şi sociale începute de el. Dilma s-a angajat să eradicheze sărăcia din ţară până la sfâr