Scăderea dobânzilor titlurilor de stat americane, precum şi publicarea indicatorilor de inflaţie aferenţi lunii mai au generat o schimbare de trend a dolarului. Creşterea dolarului din perioada recentă s-a datorat în special temerii investitorilor cu privire la creşterea inflaţiei în SUA. Astfel, de la peste 1,3500 faţă de euro, cât era cotat pe data de 5 iunie, a crescut la 1,3262, maximul intra-day din 13 iunie. În tot acest răstimp, dobânda obligaţiunilor (bondurilor) d

Scăderea dobânzilor titlurilor de stat americane, precum şi publicarea indicatorilor de inflaţie aferenţi lunii mai au generat o schimbare de trend a dolarului.

Creşterea dolarului din perioada recentă s-a datorat în special temerii investitorilor cu privire la creşterea inflaţiei în SUA. Astfel, de la peste 1,3500 faţă de euro, cât era cotat pe data de 5 iunie, a crescut la 1,3262, maximul intra-day din 13 iunie. În tot acest răstimp, dobânda obligaţiunilor (bondurilor) de stat americane a crescut de la 4,97% la peste 5,30%.

Însă, odată cu publicarea indicatorilor care măsoară inflaţia, cea mai mare parte din sprijinul acordat dolarului a dispărut. Primul set de date a constat din indicele preţurilor de export, care a crescut în luna mai cu doar 0,1% (faţă de 0,3% în luna precedentă), şi cel al preţurilor de import (+0,9% faţă de 1,4%). Piaţa a început să îşi reconsidere estimarea în ceea ce priveşte inflaţia, iar dolarul şi-a încetat creşterea.

Cel de-al doilea set de date a constat din indicele preţurilor de producţie, care a crescut cu 0,9% în luna mai, dar valoarea sa „core“ (din care s-au extras alimentele şi energia) a crescut cu doar 0,2%, în linie cu estimările şi, cel mai important, indicele preţurilor de consum. Acesta a crescut cu 0,7% în acelaşi interval de timp, iar valoarea sa „core“ cu d