În 1937, a existat un proiect de construcţie a unui complex olimpic în zona Fundeni. Abandonată, ideea nu a mai fost niciodată pusă în practică.
România are tradiţia proiectelor grandioase şi neterminate. În 1937, primarul Al. G. Donescu a încredinţat arhitectului Octav Doicescu, cel care a conceput Institutul Politehnic din Bucureşti şi clădirea Operei, construirea a două stadioane de cîte 120.000 de locuri fiecare, în zona Fundeni. Ziaristul Octavian Pescaru a descoperit că, pe baza investiţiei, Bucureştiul intenţiona să candideze pentru Jocurile Olimpice în anii '40
În decembrie anul trecut, cînd primarul Oprescu anunţa că vrea să organizeze la Bucureşti Jocurile Olimpice din 2020, ne-am amuzat copios, punînd afirmaţia sa pe seama naivităţii sau a dorinţei de a ieşi în faţă indiferent cum, mai ales că se apropie alegerile locale. Ce nu ştie însă Sorin Oprescu este faptul că în urmă cu 74 de ani, pe vremea cînd primar al Capitalei era Al. G. Donescu, ideea realizarii unui complex olimpic ajunsese într-un stadiu avansat. Şi nu părea să fie o glumă, căci în proiect erau implicate nume grele ale acelei perioade.
Şeful proiectului era arhitectul Octav Doicescu, cel care, printre altele, a ridicat Opera din Bucureşti, Fîntîna Mioriţa, Institutul Politehnic, Restaurantul Casa Albă etc. Colaboratorii săi în acest proiect erau arhitecţii Sorin Mincu, Constantin Joja, Dan Iovănescu, omul de teatru Victor Ion Popa şi esteticianul Mihail Dragomirescu. Acest sextet redutabil plănuia ridicarea în zona Fundeni a unui complex olimpic. Ştirea a fost publicată pentru prima oară de Gazeta Municipală, "săptămânal de educaţie şi critică edilitară", publicaţie care nu era finanţată de Primărie, dar era tolerată de aceasta. Pe 23 iunie 1937, informaţia era preluată de întreaga presă. Savuraţi în limbajul vremii senzaţionala ştire: @N_P
