Atacantul a intrat în istoria Realului egalîndu-l pe Di Stefano la număr de goluri marcate

În fotbal, titlurile reprezintă succesul unui colectiv, iar sub această umbrelă o grămadă de jucători şi-au făcut un nume din reuşite ce ţin mai degrabă de bilanţuri contabile. Există însă şi Fotbalişti, cu "F" mare, ce-şi pot trece numele în rîndul legendelor, fără a fi nevoiţi să dea explicaţii. E cazul lui Raul. Unul dintre cei mai mari atacanţi din istoria acestui sport, subiectul a mii şi mii de articole, idol al multor generaţii de suporteri. Pentru că Raul parcă joacă de cînd lumea. La Real Madrid şi doar la Real Madrid, precizare obligatorie într-o epocă în care a-ţi schimba locul de muncă a încetat să fie un deserviciu, devenind o ciudată confirmare a valorii.

Sîmbătă seară, victoria campionilor Spaniei la Soria, în faţa Numanciei, obţinută în 8 minute de fotbal bun şi 82 de fotbal chinuit, această victorie deci a trecut în plan secund. Mult mai celebrat a fost golul cu care Raul l-a egalat pe don Alfredo Di Stefano la borna de 307 în tricoul "blanco". Blanco, aşa cum îi este şi numele complet al lui Raul, Raul Gonzales Blanco. Precizare pentru cei care mai cred în coincidenţe.

19 octombrie 1994 e ziua în care Jorge Valdano a avut curajul să arunce în luptă un copil de 17 ani într-un meci de campionat cu Zaragoza. O săptămînă mai tîrziu, "copilul" îşi începe maturizarea, cu gol în derbyul cu Atletico, primul din lunga serie de 307 ce-şi are ultimul episod la Soria, unde "El 7" a marcat pe respingerea portarului, unul din acele goluri pe care necunoscătorii le consideră norocoase, însă specialiştii le pun pe seama unui fantastic simţ al porţii.

Legenda însă continuă. La 31 de ani, Raul nu e deloc bătrîn. Va merge mai departe, alergînd şi iar alergînd, ca un Forrest Gump al vremurilor noastre. Pentru că legendele se nasc