Defrişările din ultimii 17 ani au redus cu aproape 50% spaţiul verde al Capitalei, iar poluarea a crescut îngrijorător. La Cluj, parcurile au fost înghiţite de malluri Pe zi ce trece,
Defrişările din ultimii 17 ani au redus cu aproape 50% spaţiul verde al Capitalei, iar poluarea a crescut îngrijorător. La Cluj, parcurile au fost înghiţite de malluri
Pe zi ce trece, parcurile din oraşele României sunt devorate de febra construcţiilor aducătoare de profit. Plămânii verzi ai orăşenilor dispar sub tone de ciment, iar zeci de mii de hectare de verdeaţă pier văzând cu ochii.
Dacă în ţară activităţile economice au vizat lemnul, iar pădurile au fost făcute una cu pământul - aşa cum a prezentat campania din "Adevărul Verde" - în marile oraşe interesul dezvoltatorilor imobiliari pentru orice spaţiu liber, fie el şi parc, transformă oraşele în zone cu aer irespirabil.
Un studiu al Agenţiei de mediu Bucureşti, publicat în Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) de anul trecut arată că în Capitală spaţiul verde pe cap de locuitor a scăzut de la 16,79 metri pătraţi la 9,38 de metri pătraţi. Situaţia este alarmantă, având în vedere că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă un minim de spaţiu verde pentru fiecare locuitor de 9 metri pătraţi.
Potrivit PLAM, în Bucureşti se înregistra în 1990 o suprafaţă de 3.471 hectare de spaţiu verde, iar în prezent se înregistrează numai 1.708 hectare. Iniţial, după 1990 a început fenomenul chioşcurilor. Fiecare întreprinzător "ochea" câte un petic de pământ unde amplasa o tonetă şi în timp se extindea chiar şi până la o terasă în toată regula.
Agresiunea asupra zonelor verzi a început la jumătatea anilor `90, după retrocedările făcute pe Legea 18, a fondului funciar, şi a continuat după 2001, după altă lege prin care s-au dobândit proprietăţi, Legea 10. "Agresiunea asupra spaţiului verde este