Zorii modernitatii sint marcati de fenomene de tip psihic par excellence. Economia trebuie sa accepte rolul urias al inconstientului colectiv, functiile acestuia, ca si rolul imaginarului, al mentalitatilor, al energiilor. Pe masa de lucru a economistului trebuie asezate toate instrumentele antropologiei si psihologiei. De fapt, toate stiintele omului sint, pe rind, auxiliare unele fata de celelalte. Economia imprumuta si ea tonul si culoarea ideilor timpului sau, iar uneori le determina, cum e cazul globalizarii. In ce priveste metoda, ea nu trebuie separata nici de legile istoriei, nici de cele ale naturii, desi observam cum obiectivitatea stiintifica e substituita, incet, dar sigur, de o intreaga literatura a adevarurilor neverificate si neverificabile. O noua stiinta economica se configureaza prin operele lui Graham Wallas (Human Nature in Politics), R. H. Tawney (Religion and the Rise ofCapitalism), ambii succesori ai lui Weber, dar si prin altele semnate de M.I. Ostrogorski, Robert Michel sau Charles A. Beard. Doua treimi din populatia Indiei, adica 800 de milioane de locuitori, traieste cu mai putin de doi dolari/zi si, cu toate acestea, toate estimarile converg in ideea ca peste o generatie India va egala Statele Unite in termeni de PIB. Economia se autorevolutioneaza, avind drept principal motor de crestere demografia, in contrast evident cu teoriile lui Malthus. Istoria o fac simplii consumatori. Daca istoria are un sens, acesta a devenit consumul. Acesta ar putea elimina razboiul si realiza utopia universalista. Chemati de proiectul unei economii globale, economistii coboara in analiza periferiilor, a comportamentului maselor si al grupurilor marginale, acceptind primele sugestii ale antropologiei culturale, acceptind sa cerceteze si ceea ce tine de invizibil: energii, imaginar, comportamente, mentalitati, psihic, sensibilitati, reprezentari s.a., termeni