Vânătorii de securişti, aşa după cum sunt cunoscuşi cercetătorii de la centrul înfiinţat de istoricul Marius Oprea, vor verifica, mâine, la Cluj o ipoteză care dacă se va adevere va demonstra de ce atrocităţi au fost în stare să facă Securitatea în perioada brutală. Sursa: Mihai Soica
În vechiul sediu al Direcţiei Regionale de Securitate Cluj, situat pe strada Republicii, unde azi funcţionează Palatul Copiilor, într-un subsol umed cu un hol larg de trei metri, unde la stânga şi la dreapta se înşirau fostele celule ale arestului Securităţii, istorcii vor sparge un zid, în locul unde se spune ca exista o celulă unde au fost executaţi 13 luptători anticomunişti din grupările anticomuniste conduse de Nicolae Dabija şi Alexandru Maxim. În prezent, Conformaţia clădirii în care a funcţionat Securitătea Cluj a rămas neschimbată ca în anii 1950, cu excepţia unui singur loc, unde specialiştii în construcţii susţin că uşa de acces în celulă a fost zidită. În această celulă, în zilele de 2 şi 5 aprilie 1950 ar fi fost executaţi cei 13 partizani anticomunişti din grupările Nicolae Dabija şi Alexandru Maxim.
Împuşcaţi în aceeaşi zi
Documentele din arhiva fostei Securităţi, care se află în custodia CNSAS şi publicate de către instituţie într-o lucrare de referinţă dezvăluie faptul că cei 13 luptători anticomunişti au fost împuşcaţi toţi în aceeaşi zi. Pe numele lor, Tribunalul Militar Sibiu a pronunţat pedepse cuprinse între 15 ani de detenţie şi muncă silnică pe viaţă. Nemulţumit, directorul general al Direcţiei generale de Securitate, Gheorghe Pintilie a dat un ordin intern, tranformat într-o notă secretă, prin care 13 partizani care au luptat cu arma în mână împotriva trupelor de securitate şi care nu au fost condamnaţi la moarte să fie adunaţi la un loc şi să fie supuşi unui regim mai aspru de detenţie. Istoricul Gheorghe Petrov susţine că această expresie echiva