Majoritatea promisiunilor din primăvară au fost uitate sau amânate, iar cele mai multe rezultate bune sunt mai curând meritul economiei private
În programul de guvernare depus în mai la Parlament, Victor Ponta promitea, printre altele, că va crește substanțial gradul de absorbție a fondurilor europene până la finalul anului. La acea dată, România încasase efectiv 7,46% din fondurile structurale alocate de Bruxelles (deși fuseseră semnate contracte pentru 82% din cele aproape 20 de miliarde de euro disponibile). Cinci luni mai târziu, gradul de absorbție crescuse doar până la 9,70%, iar cel de contractare ajunsese la 86%.
Mai mult, Comisia Europeană a întrerupt, începând din iulie, orice plăți către România pentru a desfășura un audit privind managementul fondurilor UE. În funcție de rezultatele acestuia, finanțarea va fi continuată sau, dimpotrivă, suspendată. Având în vedere că bugetul pe 2012 a fost construit luând în calcul o rată de absorbție de minimum 20% la finalul anului, atât veniturile, cât și deficitul bugetar s-ar putea dovedi a fi departe de estimări.
Un prim efect al acestor neconcordanțe este scăderea cu aproape șapte procente a investițiilor publice în perioada mai-august 2012, față de aceleași luni ale anului trecut. Printre victimele tăierii de fonduri se află proiecte de infrastructură importante, cum sunt centurile Capitalei ori Sucevei, autostrăzile A3 și A4 sau magistrala 5 a metroului bucureștean. Printre altele, cabinetul USL a utilizat banii astfel economisiți pentru creșterea cu 8% a salariilor bugetarilor începând din iunie.
Același program de guvernare promitea „îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, şi prin restrângerea arieratelor“. Cât de bine a reușit acest lucru se vede în cazul Hidroelectrica, gigantul energetic fiin