Egiptenii s-au mobilizat la Cairo şi Alexandria în două manifestaţii de o amploare fără precedent, cerând plecarea lui Hosni Mubarak. Incertitudinea evoluţiei evenimentelor din Egipt a generat multiple scenarii post-Mubarak.

Într-o mişcare contestatară denumită mani¬festaţia „unui milion de persoane", sute de mii de egipteni s-au adunat ieri în Cairo, cea de a opta zi de proteste masive, în jurul de acum celebrei pieţe Tahrir (piaţa Eliberării). Potrivit media, în final, peste un milion de persoane s-au reunit la Cairo şi alte sute de mii la Alexandria, menţinând presiunea asupra preşedintelui Mubarak, cerându-i insistent să plece de la putere. Mubarak a remaniat guvernul, continuând să rămână în fruntea statului, ceea ce a înfuriat şi mai mult masele, în timp ce opoziţia a declinat invitaţia autorităţilor la negociere până la plecarea preşedintelui contestat. Egiptenii au răspuns la apelul orga¬nizaţiilor prodemocratice susţinute de person alităţi ca ElBaradei (Premiul Nobel pentru Pace), al unei părţi a opoziţiei laice şi al Fraţilor musulmani, forţa de opoziţie cea mai influentă din ţară. Elicopterele au survolat centrul capitalei şi armata a închis accesul spre principalele oraşe.

300 de morţi

Presa oficială a avertizat în privinţa „factorilor perturbatori care vor încerca să producă discordii între armată şi populaţie" şi a „persoanelor deghizate în soldaţi". Potrivit unui bilanţ provizoriu, 300 de persoane au murit în cursul celor şapte zile de proteste reprimate cu violenţă de poliţie. Nu au lipsit incidentele nici ieri cu forţele de poliţie, tensiunea fiind inerentă unor uriaşe proteste populare, dar armata a anunţat că nu va recurge la forţă şi a dat asigurări că înţelege revendicările „legitime" ale mulţimii. Armata egipteană a fost în prima linie, faţă în faţă cu o situaţie explozivă, prinsă între o mulţime asupra căreia a promis că nu