Redactorul-şef al revistei "Foreign Policy", Moises Naim, identifică cele trei contradicţii ale tensiunilor care au pus stăpânire pe economia globală. De mai bine de şase luni, mediile Redactorul-şef al revistei "Foreign Policy", Moises Naim, identifică cele trei contradicţii ale tensiunilor care au pus stăpânire pe economia globală.
De mai bine de şase luni, mediile financiare, autorităţile din toată lumea, presa şi practic toate organizaţiile şi comunităţile politice sau economice dezbat starea actuală a economiilor statale sau regionale şi vorbesc despre o criză, care a debutat în SUA, odată cu prăbuşirea pieţei imobiliare şi a creditelor cu grad ridicat de risc (subprime), şi care ameninţă acum economia mondială.
Cât va dura această criză, cât de severă va fi şi cum va reconfigura ea harta economiei mondiale nu ştie nimeni, iar opiniile exprimate sunt la fel de volatile precum pieţele de capital puternic sensibilizate de veştile proaste şi rezultatele economice mai mult sau mai puţin pesimiste.
Unii spun că o corecţie era normală şi deci previzibilă, în timp ce alţii vin cu previziuni sumbre cel puţin pentru cea mai importantă economie a lumii, SUA.
În toată această confuzie, care domneşte până şi în cercurile celor mai bine informaţi oameni ai planetei, redactorul-şef al revistei "Foreign Policy", ediţia americană, Moises Naim, identifică totuşi trei paradoxuri care caracterizează criza financiară a prezentului.
Primul ar fi că lumea se arată surprinsă de un fenomen destul de nesurprinzător, dat fiind că economia globală suferea de mai mult timp de dezechilibre. "În Statele Unite ale Americii, deficitele comerciale şi fiscale deveneau nesustenabile, iar piaţa imobiliară supraîncălzită urma să se prăbuşească în curând. În consecinţă, cei care au anticipat această criză au spus că a fost o corecţie iminentă", explică Naim