Virusurile sunt pe primele pagini ale ziarelor, iar lupta cu ele devine din ce în ce mai crâncenă. Fie că este vorba despre bacteria devoratoare de carne Necrotising fasciitis sau despre virusul morbidităţii ecvine Hendra, care provoacă înecarea persoanei infectate cu lichidul care i se scurge din plămâni, infecţiile bacteriene sau virale sunt mult mai spectaculoase decât afecţiunile obişnuite, cum ar fi cancerul sau bolile de inimă.

Iar bătălia împotriva microorganismelor care au provocat moarte şi au decimat populaţii întregi de-a lungul secolelor a arătat că acestea pot fi adversari redutabili: au apărut cu trei miliarde de ani înaintea omului şi sunt foarte pricepute în a se adapta la mediu.

De la prieten la duşman

Bacteria care a declanşat epidemia de ciumă pulmonară din China – Yersinia pestis – trăia ca un microb inofensiv în intestin înainte de a suferi o mutaţie care i-a permis să infecteze insecte şi să revină apoi la om cu efecte devastatoare.

De asemenea, tulpina de E.coli care a cauzat recent îmbolnăvirea gravă a două persoane este o formă mutantă a bacteriei care trăieşte fără a cauza probleme în organismul vitelor, dar care poate fi ucigătoare la om când se transmite prin atingerea unui animal sau prin consumarea mâncării infectate, gătite necorespunzător.

Campylobacter jejuni, o altă bacterie care provoacă intoxicaţie, a dezvoltat celule cu suprafeţe diferite. Astfel, chiar dacă cele mai multe microorganisme vor fi recunoscute şi distruse de sistemul imunitar al gazdei, unele vor scăpa şi vor prolifera. De acelaşi lucru sunt capabile şi cele care au dezvoltat rezistenţă la antibiotice.

Din ce în ce mai multe tulpini rezistente îşi fac apariţia, ceea ce a dus şi la lansarea de campanii dedicate reducerii utilizării inutile a tratamentelor. În vreme ce ponderea infecţi