Pagina de opinie a prestigiosul cotidian Wall Street Journal a gazduit in data de 30 mai un articol semnat de Primul Ministru al Romaniei intitulat The Challenge for Europe’s Progressives. Pentru un cititor neutru si nefamiliar cu Romania textul, scris intr-o engleza de lemn, se incadreaza in tiparele ortodoxiei socialiste si social-democrate din intreaga Europa. Dl Ponta incearca sa omoare doua pasari cu o singura piatra: sa pozitioneze USL drept membru al stangii frecventabile europene („we progressives”) si sa impace capra cresterii economice cu varza cheltuielilor sociale. Propunerile economice si politice nu sunt noi si pot fi regasite si in discursul noului presedinte francez Francois Hollande, al liderului Laburist Ed Milliband sau chiar si al lui Alexis Tsipras, conducatorul miscarii de stanga grecesti SYRIZA. In esenta, toti acesti politicieni afirma ca se pot echilibra bugetele fara a scadea cheltuielile publice. Ca se poate obtine crestere economica fara reducerea dimensiunii statului social. Nu doresc aici sa argumentez pro sau contra acestor afirmatii (pentru conformitate, mi se par ilogice) ci sa deslusesc intentiile domestice ale Dlui Ponta precum si modul in care se pregateste sa le ambaleze pentru consum.

In viziunea premierului USL si presedintelui PSD, provocarea principala este restaurarea si intarirea influentei statului prin inter alia reducerea birocratiei, abuzurilor de putere si a sifonarii banului public. Gura pacatosului adevar graieste. Cutezanta continua, bugetarii trebuie de-politizati si platiti mai bine. Abuzurile legislative si privilegiile parlamentare inutile trebuie eliminate dar parlamentul trebuie sa ramana centrul democratiei noastre. Traducere: guvernul isi va spori dimensiunea creand astfel dependenta economica, oamenii vechii puteri vor fi epurati rapid, cei noi vor fi platiti mai bine iar parlamentul isi va intari pozi