Pentru insolitul prezentator TV, parodiat constant la emisiunea „Mondenii“, calitatea unui om nu ţine de apartenenţa la o minoritate sexuală. El face referiri la Michelangelo şi la Ceaikovski. Împreună cu Cabral prezintă „Poveştirile de noapte“ de la Acasă TV. Felul lui Solcanu de a fi „altfel“ pe ecran şi în viaţă este el însuşi o „poveştire“. „La naiba-n puii mei“. De când foloseşti expresia devenită ID-ul tău?
Nu mai ştiu exact, dar îmi amintesc momentul în care mama ne-a interzis, mie şi surorii mele, să folosim cuvântul „dracu’“. De copil o folosesc, cred însă că intonaţia a venit mai târziu.
Cât îi datorezi lui Bendeac pentru că îţi „ cultivă“ brandul în „ Mondenii“?
Nu ştiu cât. Cred că nu este vorba de datorii, ci mai mult de „întrajutorare“.
Recunoscând că eşti gay, scrii pe blog: „am deschis ochii multora, lucru periculos pentru cei care vor o masă de telespectatori care să cumpere detergenţi“.
Iată că am recunoscut, şi micul secret „de salon“ nu mai este „de salon”, iar glumiţele cu apropouri nu mai au farmec. Unii au considerat că trebuie să arunce cu piatra în cineva. De ce nu fac la fel şi cu politicienii? Am deschis un drum pentru adolescenţii care se simt marginalizaţi. Suntem în secolul în care talentul şi vocaţia nu au sex. Dacă cineva este altfel, de ce să stea în genunchi când toţi ceilalţi stau la masă?
Calitatea unui om nu ţine de culoare sau apartenenţa la o minoritate sexuală. Mă întreb: Michelangelo o fi fost pus la colţ pentru că nutrea sentimente faţă de alţi bărbaţi? L-ar mai fi creat el pe David? Dacă asculţi Ceaikovski, te gândeşti că trăia cu grăjdarul lui? Decenţa spiritului nu ţine cont că te iubeşti cu cineva de acelaşi sex... În Romania, publicul e deştept, învaţă, cere. Şi dacă îi vorbeşti sincer, în afară de detergenţi, cumpără şi balsam!