Fie că vorbim despre poveşti profunde sau plăceri facile, clipurile româneşti de astăzi reflectă realitatea în care trăim. Dincolo de muzică, însă, mesajele lor ridică întrebări grele.
Mai puţin înseamnă mai mult, uneori, şi când vorbim despre divertisment. La sfârşitul lunii ianuarie, Antonia şi-a lansat videoclipul piesei „Marabou“, reuşind, în mai puţin de patru minute, să atragă atenţia într-un mod cât se poate de simplu.
Pe un fundal alb şi negru, solista îmbrăcată într-o rochie neagră şi câteva bijuterii se mişcă lent în faţa camerei. Acest scenariu redus la gestică şi mimică a reuşit să strângă peste un milion de vizualizări pe YouTube în doar câteva zile, ceea ce reprezintă o performanţă greu de egalat.
Să fie minimalismul reţeta succesului? Cu siguranţă, nu, spun cei care mizează pe clipurile-poveste cu un conţinut ce le dă telespectatorilor teme de gândit.
„«Marabou» este un clip special, este senzual şi transmite mesajul tocmai prin tensiunea dată de simplitate“, spune Cătălin Muraru, managerul casei de discuri Roton. „Prin ritm, figuraţie, colorizare şi montaj, videoclipul trebuie să transmită un mesaj vizual în strânsă armonie cu cel al piesei audio. Clipul este precedat de un număr de şedinte de pre-producţie şi montajul trebuie aprobat pentru ca publicul să se regăsească la nivel aspiraţional în imagini“, explică specialistul.
„Mai mult suflet şi mai puţin corp“
În acest context, naraţiunea la nivel vizual pare esenţială pentru susţinerea mesajului din versuri, după cum spune şi Florin G. Botea, fondatorul casei de producţie Rival Film şi regizorul a câteva sute de clipuri româneşti. „Cel mai mult îmi place să creez poveşti ce redau episoade din viaţă şi stârnesc emoţii, iar pentru asta ascult piesa până îmi vin ideile pentru videoclip“, spune el. „Mi-e dor de noi“ de la Dj Project şi „Un vis“ şi „No More Tears“ de