Pentru criticii literari şi cititorii anilor '80, el ilustra prototipul scriitorului conştiinţă a vremii sale. Se ştia că îşi dubla efortul scrisului prin dramatice înfruntări cu cenzura. Avea premii literare, cronici elogioase atât în ţară, cât şi în presa internaţională, dar şi la Radio Europa Liberă. Tirajele de sute de mii de exemplare ale romanelor sale se epuizau în câteva zile. După unele s-au realizat filme cu succes la public şi critică. A fost co-fondator al Grupului Cultural European "Gulliver" (Amsterdam 1987), din care făceau parte Gunter Grass, Danilo Kis, Vaclav Havel, Edgar Morin, Hans Magnus Enzensberger, Andrei Bitov, Andrei Voznesenski, Tadeusz Konwicky ş.a. Acest grup milita, printre multe altele, pentru un dialog cultural real Est-Vest. Martor al căderii Zidului Berlinului, Augustin Buzura a ajuns acasă, la Cluj, cu puţine zile înaintea declanşării evenimentelor din decembrie 1989.

În vâltoarea politicului a intrat altfel decât ar fi putut scenariza chiar imaginaţia unui romancier talentat. "Am ajuns la Bucureşti în 26 decembrie, povesteşte acum. Mă trimisese o parte din populaţia românească a Clujului, pentru că profesorii şi elevii români fuseseră aruncaţi în stradă dintr-una din şcolile bune ale oraşului. Pe urmă, m-a chemat domnul Ion Iliescu să fac parte, alături de personalităţi de primă mărime, din FSN-ul cultural condus pe atunci de Ion Caramitru. La început s-au propus directori noi la conducerea unor publicaţii, edituri şi teatre. Unii, în numele luptei cu «trista moştenire», au mers până la a cere să fie distrusă Casa Poporului. Alţii erau preocupaţi să-şi facă rost de ştampilele şi formalităţile necesare pentru repartiţii de case sau, fiindcă era un moment când se putea orice, doreau să devină diplomaţi...

În ceea ce mă priveşte, eram absolut convins că voi sta în Bucureşti doar un an, de dragul Revoluţiei, după