Dacă Parlamentul nu reuşeşte să adopte, în cel mult şase săptămâni, legea pensiilor, a salarizării unitare şi pe cea a bugetului, aşa cum a cerut FMI, acordul cu Fondul ar putea fi pus în pericol. Primele urmări ar putea fi creşterea cursului şi scumpirea creditelor luate atât de către stat cât şi de către populaţie de la bancheri. Pe termen mediu costurile totale ar putea ajunge şi la câteva miliarde de euro, din deprecierea leului, scumpirea creditelor şi neîncasarea tranşelor de la FMI şi CE. Mai mult decât atât, nerespectarea limitei de timp cerută de FMI va afecta şi viitorul acord, care ar trebui negociat în ianuarie.

"Eventuala blocare, chiar şi pentru scurt timp, a acordului cu Fondul va nelinişti şi mai mult investitorii, care vor pune, inevitabil, presiune pe deprecierea cursului. BNR are rezerve record însă ar putea decide să dea un semnal, să arate pisica, şi să lase leul să cadă pentru a arăta populaţiei, aşa cum a făcut-o şi când s-a anunţat majorarea TVA, ce se întâmplă când politicul îşi bate joc de economic", ne-a declarat un dealer. El a precizat că şi dobânzile vor creşte, pentru că România va fi considerat un stat mult mai riscant "fără FMI alături care să-i sufle în ceafă Guvernului".

Statul are oricum probleme când vine vorba despre costul împrumuturilor. După jumătate de an în care Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să se împrumute, în lei, de la bancheri la dobânzi de peste 7% pe an, trezorierii nu au avut de ales şi au cedat în faţa băncilor. Statul a împrumutat luni un miliard de lei de la băncile locale la un randament mediu de 7,07% pe an. Emisiunea de certificate de trezorerie cu scadenţa pe un an a inclus însă şi bani luaţi la o dobândă de 7,3% pe an, mult peste pragul de 7% la care Ministerul Finanţelor a ţinut atât de mult până acum.

În primele nouă luni ale acestui an statul a plătit bancherilor 1,22 miliarde