Directorul muzeului Hemingway din Havana a afirmat că inexplicabila plecare a scriitorului din Cuba, în 25 iunie 1960, şi sinuciderea, un an mai târziu, ar fi fost cauzate de presiunea ambasadorului SUA în Cuba, şi nu de regimul lui Fidel Castro. Într-un interviu acordat "Juventud Rebelde", Ada Rosa Alfonso povesteşte că ambasadorul american în Cuba din acea vreme, Philip Wilson Bonsal, l-a forţat pe Ernest Hemingway să părăsească ţara, lăsând în locuinţa din Finca Vigie, acum muzeu, o serie de documente, inclusiv câteva manuscrise neterminate. Biografia oficială a lui Hemingway indică, însă, o altă ipoteză a repatrierii, şi anume triumful revoluţiei cubaneze.
Alfonso este de părere că în ianuarie 1959 Hemingway a făcut o serie de afirmaţii în sprijinul revoluţiei, aprobând "executarea unuia dintre tirani, Fulgencio Batista", lucruri care i-ar fi deranjat pe oficialii americani. Mai mult, pe 15 mai 1959, Castro şi Hemingway "au vorbit mult" şi chiar au fost fotografiaţi împreună.
Conform directorului muzeului, scriitorul nu a avut niciodată probleme cu guvernul cubanez şi nici nu a vrut să-şi părăsească locuinţa de la Finca Vigia, unde scrisese vreme de 21 de ani.
Rosa Alfonso merge mai departe, făcând o legătură aproape cauzală între plecarea lui Hemingway din Cuba şi sinuciderea scriitorului, un an mai târziu: " nu e de mirare că presiunea de a părăsi insula i-au afectat sănătatea mintală ". Mai mult, ipoteza că Hemingway era urmărit de FBI, taxată de mulţi ca fiind paranoică, îi pare perfect plauzibilă lui Alfonso: "Părerea mea e că era urmărit. Hemingway a fost mereu o ţintă pentru FBI".
Hemingway, spion KGB
Luna trecută, fostul ofiţer KGB Alexander Vassiliev a afirmat, într-o carte semnată împreună cu John Earl Haynes şi Harvey Klehr, că Ernest Hemingway ar fi fost agent al KGB-ului în Am