Sprijin de la parlamentari
Iniţiativa este sprijinită, deja, la nivel neoficial, de o serie de parlamentari, atât din Opoziţie, cât şi din coaliţia guvernamentală. Numele lor le vom publica peste câteva zile, când ei îşi vor anunţa oficial poziţia şi când vor decide dacă vor promova această idee prin intermediul unei propuneri legislative ori prin intermediul unei iniţiative populare, care să presupună strângerea de semnături.
Republicanii pot să stea liniştiţi. Adoptarea zilei de 10 Mai ca Zi Naţională nu presupune abolirea formei republicane de guvernare, ci un act de justiţie istorică. De asemenea, adoptarea zilei de 10 Mai ca sărbătoare naţională nu presupune renunţarea la 1 Decembrie. În fond, maghiarii au trei sărbători naţionale majore. Este vorba de 15 martie, ziua în care maghiarii aniversează izbucnirea Revoluţiei de la 1848, dar au şi o sărbătoare naţională în august, precum şi una în octombrie, când maghiarii aniversează izbucnirea Revoluţiei anticomuniste de la 1956. La fel, adoptarea Zilei de 10 Mai ca sărbătoare naţională nu ar însemna deloc faptul că România ar renunţa la serbarea de 1 Decembrie şi nici la aniversarea Unirii Principatelor, din 24 Ianuarie.
Adevărata zi a Independenţei
Însă adoptarea serbării zilei de 10 Mai ar însemna omagierea celor care au căzut în Războiul de Independenţă. Tehnic, din punctul de vedere al dreptului constituţional, România este independentă din 10 Mai 1877. Însă comuniştii au acreditat minciuna potrivit căreia Ziua Independenţei ar fi 9 Mai, când ministrul de Externe al Alteţei Sale, Principele Domnitor Carol I, Mihail Kogălniceanu a declarat în Parlament că România se află în stare de război cu Turcia şi că, de fapt, este independentă. Este ceea ce în limbajul parlamentar de azi de numeşte declaraţie politică, care are, evident, valoare politică, nu valoare oficială. Valoare oficială are
