Nimic mai banal: televiziunile de știri trăiesc din informații culese la cald, din știri croite cu material puțin dar nou, jurnale repetate din oră în oră, cu adăugirile momentului prin transmisii de la fața locului. CNN-ul a folosit prima oară ceea ce s-a numit cu umor funebru ”morga știrilor”: resuscitarea știrilor vechi prin fapte noi, prin consemnarea evoluțiilor și a deznodămintelor. Tot CNN a acreditat breaking news ca manieră de a răsturna ierarhia știrilor și de a da prioritate absolută unui eveniment considerat major. Un întreg mecanism hrănește mașinăria de produs știri, de la agențiile globale și locale, la corespondenții răspândiți peste tot și pâna la imaginile luate de pe YouTube sau direct de la telespectatorii transformați în reporteri de teren. Prin aceste strategii mediatice se poate obține iluzia participării telespectatorului la realitatea imediată, antrenat prin emoție, prin dramatizare la cursul evenimentelor. O anume tensiune, un tip de dinamism, respirațiile scurte, transmisiile live, dezbaterile cu opinii pro și contra, sunt garanția interesului și curiozității menținute de-a lungul unei zile în care, dacă se numără corect, telespectatorul nu primește mai mult de cinci știri importante, de impact.

Despre autenticitatea realităților prezente în jurnale s-au scris tomuri care vorbesc despre  jurnalismul de spectacol, despre tabloidizarea presei, despre manipulare și despre reconfigurarea televiziunii globale. Televiziunea românească oferă studii de caz aparte. Excesul de breaking news indică lipsa de raționalitate în stabilirea ierarhiei știrilor. Nu impactul, nu interesul public dictează, ci capacitatea unei informații de a rupe inimile. Zilele trecute atât Realitatea TV cât și Antena 3 au făcut breaking news pentru a anunța accidentul nautic al milionarului Gheorghe Naghi, patronul Aldis, o importantă companie de mezelur