Excluderea familiei demnitarului din sfera conflictului de interese - o lacuna periculoasa Vreme de un an de zile, pana la 15 iulie 2003, Fundatia pentru o Societate Deschisa si Centrul de Resurse Juridice au initiat o cercetare menita sa constate care este raportul real dintre conflictele de interese si incompatibilitati in legislatia si practica din Romania. Concluzia la care s-a ajuns este mai degraba pesimista: "Justetea multora dintre criticile aduse Legii anticoruptie inainte de adoptarea sa a fost confirmata din plin in lunile de cand ea este aplicata", constatandu-se lipsa sau ambiguitatea unor prevederi. Raportul considera ca cea mai importanta slabiciune a legii o constituie definirea vaga a termenului de conflict de interese. Mai precis, actul normativ cu pricina ia in considerare doar situatia in care un demnitar sau un functionar public are un interes personal de natura patrimoniala care ii poate influenta indeplinirea corecta a atributiilor. Legea nu include in aceasta categorie si familia demnitarului sau a functionarului public, relatiile cu prietenii sau cu alte persoane cu care a avut relatii de afaceri sau de alta natura. Legii anticoruptie ii scapa, apoi, faptul ca parlamentarii avocati se pot afla in postura de a reprezenta/apara persoane care au lezat, intr-un fel sau altul, interesele publice. O hiba deloc de neglijat a legii este aceea ca ingaduie ministrilor, secretarilor si subsecretarilor de stat, prefectilor si subprefectilor sa emita, sa aprobe si sa adopte acte normative, chiar daca se afla in conflict de interese. Formularul de declarare a averii ramane, in continuare, vag, solicitand date incomplete privind creantele, obligatiile si valoarea actiunilor, evitandu-se obligatia declararii bijuteriilor si colectiilor de orice fel. Legea nu instituie sanctiuni eficiente pentru descurajarea incalcarii normelor sale, recentele dezvaluiri priv