Preşedintele Traian Băsescu declara cu puţin timp înainte de încheierea campaniei electorale şi în plină luptă pentru votul fiecărui român că "nici un serviciu secret al României n-a intrat în acest joc şi cred că este pentru prima dată".

Pentru această neutralitate a serviciilor de informaţii, preşedintele României şi-a dat singur bila albă. Noi nu putem spera decât ca lauda să fie întemeiată. Candidaţii la funcţia supremă în stat n-au ripostat şi chiar s-au ferit să dezbată amestecul serviciilor secrete în viaţa politică de până acum, aşa cum Traian Băsescu a lăsat să fie întrevăzut. Şi aceasta pentru că probabil acest fenomen a fost atât de intens, încât, vorba scăpată mai demult de Mircea Geoană, "nu ştim câţi suntem".

Dar primul care a vorbit în mod direct de infiltrarea serviciilor de informaţii în politica României a fost generalul Ioan Talpeş, într-o emisiune televizată, în această toamnă. Fostul director al Serviciului de Informaţii Externe şi, ulterior, consilier prezidenţial pentru securitate naţională al preşedintelui Ion Iliescu a spus că Partidul Naţional Liberal s-a înfiinţat la SIE, condus în anii '90 de generalul Mihai Caraman, "care era foarte mândru de gradul său de ofiţer KGB".

Dezvăluirile au continuat din partea generalului SRI în rezervă Aurel Rogojan, care a afirmat că Ioan Talpeş are dreptate, dar doar când vorbeşte despre o "aripă" a PNL şi aceasta a fost explicaţia "dihoniei" dintre liberali în anii de început ai democraţiei româneşti. Mai mult, generalul SRI a extins infiltrarea serviciilor secrete în tot spectrul politic specificând că "unele dintre cele circa 120-130 de partide existente la un moment dat s-au înfiinţat prin «ordine de misiune»".

Aurel Rogojan indică interesul aparte pentru această zonă dinspre structura de informaţii a Ministerului de Interne, condus la acea perioadă de gen