A renunţat la handbal pentru că şi-a rupt mîna, şi-a aruncat cartea de muncă pentru că a refuzat să facă foamea pe scena unui teatru. Radu Bânzaru este un om pe care îl auziţi în fiecare zi. La televizor şi la radio. Este o voce.
Radu Bînzaru s-a născut la Lugoj acum 42 de ani. Tatăl, militar de carieră, a căutat să-l îndrume către o meserie serioasă. Fiul l-a ascultat. A jucat handbal şi apoi s-a făcut actor. Acum cîteva luni i-a dat replica lui Raquel Weisz la filmările pentru "The Whistlerblower". A urcat pe scena teatrelor din Tîrgu Mureş şi Cluj, apoi în Bucureşti, la Comedie. Cînd a trecut de 30 de ani, a realizat că nu vrea să iasă la pensie din sistemul bugetar unde era plătit cu 600 RON pe lună. Dacă vi se pare că nu îl ştiţi pe Radu, vă înşelaţi. Îl auziţi în fiecare zi, pe toate canalele TV şi pe toate FM-urile. E una din vocile baritonale din reclamele care te îndeamnă să cumperi cutare sau cutare produs. Pe Radu l-aţi văzut recent în sportul publicitar "Regula lui unu", în care îi explică unei fete care e diferenţa dintre "biciclistul" Lance Armstrong şi cosmonautul Neil Armstrong.
- Radu, cînd ai jucat prima oară teatru?
- La 3 ani, cînd după operaţia de apendicită am băut apa din vasul cu flori al salonului. Am fost foarte convingător cînd i-am spus doctorului că nu ştiu ce s-a întîmplat cu apa.
- Ai făcut sport de performanţă. Cu ce ai rămas din asta în afara unor vînătăi?
- Am jucat handbal, care e un sport de echipă. Am învăţat să cîştig şi să pierd în echipă, să îmi asum partea mea, lucru care m-a ajutat mai tîrziu. Teatrul e tot o meserie de echipă.
- Altceva?
- Am mai învăţat să fiu generos şi că întotdeauna lucrurile se văd mai bine şi mai clar din afară decît pe teren. Şi în sport, şi în teatru.
"Mă visam Stîngă!"
- Ce înseamnă să joci teatru ca sportiv?
- Po
