Unele state europene au anunţat nu doar prelungirea interdicţiilor, ci şi înăsprirea condiţiilor de acces pentru români. Românii şi bulgarii s-ar fi putut mişca liber pe piaţa muncii europene începând de anul acesta. Criza a tăiat însă orice speranţă, momentul fiind amânat pentru ianuarie 2014.
Munca la negru nu mai este tolerată
La 1 mai, cele opt state care au aderat la UE în 2004 (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Slovenia şi Slovacia) au scăpat şi de ultimele restricţii pe care le aveau pe piaţa muncii europene. Astfel, muncitorii lor pot lucra fără permis în Germania şi Austria, singurele state care au apelat la perioada maximă de tranziţie.
Potrivit reglementărilor europene, statele UE pot bloca accesul lucrătorilor din noile state ale Uniunii pentru o perioadă maximă de şapte ani. Pentru primii doi ani nu este nevoie de nicio explicaţie, după care se mai puteau cere încă trei ani, printr-o simplă comunicare trimisă Comisiei Europene. Pentru ultimii doi ani de interdicţii, statele trebuie să dovedească că liberalizarea ar putea provoca probleme pieţei muncii din ţara respectivă.
România şi Bulgaria, membre ale UE din 2007, aveau şansa ca anul acesta să scape de interdicţiile impuse de 10 ţări: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie şi Olanda. Ei bine, la sfârşitul lunii aprilie, acestea au anunţat că românii şi bulgarii vor avea liber pe piaţa lor abia de la 1 ianuarie 2014. Şomajul adus de criză este suficient pentru ca aceste state să primească acceptul Comisiei.
Elveţia, stat care a încheiat în 2007 un tratat cu UE în domeniul muncii, îşi păstrează şi ea interdicţiile impuse românilor şi bulgarilor până în 2014, cel mai devreme. Potrivit autorităţilor de la Berna, termenul va fi extins cel mai probabil la maximum şapte ani, adică până în mai 2016. Veştil