Măsurătorile făcute de sonda Cassini schimbă total teoriile savanţilor despre apariţia marilor planete gazoase, noile descoperiri sugerând că acestea s-au format în numai câteva mii de ani
Măsurătorile făcute de sonda Cassini schimbă total teoriile savanţilor despre apariţia marilor planete gazoase, noile descoperiri sugerând că acestea s-au format în numai câteva mii de ani şi nu în mai multe milioane, cum se credea
Încă de la primele imagini trimise spre Pământ de Voyager 1, astronomii au ştiut că forţa centrifugă ce apare ca urmare a rotaţiei planetei Saturn este atât de puternică încât imprimă planetei o formă ovoidă, turtită la poli, şi de aceea planeta împrăştie în jurul Ecuatorului un imens cerc de gaze, pe care noi îl numim "inelele lui Saturn".
Acum, pe baza măsurătorilor trimise de sonda Cassini, doi astronomi au reuşit să determine că o rotaţie completă a acestei planete durează numai 10 ore şi 32 de minute, cu 7 minute mai puţin decât măsurătoarea din 1980, realizată pe baza fluctuaţiilor undelor radio măsurate de Voyager, şi cu 15 minute mai puţin decât primele măsurători făcute de Cassini, în 2006.
Cei doi astronomi care îndrăznesc să contrazică atât de categoric măsurători făcute în urmă cu doar un an sunt John D. Anderson, de la Global Aerospace din Altadena, California, şi Gerald Schubert, de la Universitatea California, din Los Angeles.
Ambii sunt americani, ambii colaborează cu NASA. Ca să fie siguri, ei au luat în considerare toate măsurătorile anterioare efectuate în legătură cu planeta Saturn, trimise atât de navetele Voyager 1 şi 2, cât şi de sonda Pioneer 11, inclusiv cele privind viteza vânturilor şi modul în care fenomenele meteo locale influenţează concret forma planetei şi a inelelor sale.
De fapt, după cum au declarat cei doi revistei "New Scientist", ei s-au bazat exact pe distorsiunile planetei p