Presa de la Moscova a lansat ipoteza unei diversiuni a Administraţiei republicane, pentru a facilita victoria electorală a lui McCain.
"Un nou capitol de istorie internaţională se deschide, dar paginile sale sînt încă albe" ("Courrier international")
S-a discutat mult, în timpul crizei, dacă Mihail Saakaşvilli a avut sau nu acceptul Casei Albe pentru intervenţia sa iresponsabilă. În zbaterea de a linguşi America, unii analişti au susţinut că intervenţia n-a beneficiat de acordul SUA, Mihail Saakaşvilli declanşînd-o de unul singur din iluzia că SUA îi vor sări în ajutor.
Datele reci, nemiloase, de comportament al unui tip precum preşedintele georgian, ne arată însă că intervenţia din noaptea de 7 august 2008 nu numai că a avut acordul americanilor, dar, mai mult, a fost declanşată la ordinul Casei Albe. E greu de crezut că un lider marionetă, conştient că stă la putere numai şi numai datorită americanilor, şi-ar putea permite o acţiune de provocare împotriva Rusiei doar pentru că aşa i-a trecut lui prin cap.
Fireşte, temeiurile intervenţiei ţin şi de interesele proprii ale lui Mihail Saakaşvilli. Reales cu dificultăţi după declararea stării de urgenţă, confruntat cu mari probleme economice, liderul georgian a văzut în aventura sa în Osetia de Sud un mijloc de a cîştiga capital politic. Scrutinul recent a fost cîştigat de Saakaşvilli şi prin fluturarea făgăduielii că va redobîndi Osetia de Sud şi Abhazia. S-a vorbit, inclusiv în România, despre un calcul greşit al lui Mihail Saakaşvilli. Şi anume, că ruşii nu vor interveni în forţă. Nu credem că aşa a socotit liderul georgian. Dimpotrivă, el a luat în calcul răspunsul Rusiei. Şi tocmai acest răspuns urma să-i rezolve interesele. Pe de o parte, prin asumarea ordinului dat de americani, pe de altă parte, prin justificarea în faţa georgienilor. Ceva în genul: eu m-