Razboiul din Liban si convulsiile din Alianta, demisiile din serviciile secrete si scandalurile financiare, marea si profund invrajbitoarea diversiune privitoare la colaboratorii Securitatii din mass-media, toate astea il fac pe omul informat sa se simta mic, vulnerabil, fara perspectiva, iar pe cel indiferent sa se considere scutit de orice responsabilitati comunitare.
Frica, instabilitatea sociala, sentimentul iminentei unor necazuri si mai mari il schimba pe romanul de rand dintr-un om ca toti oamenii intr-unul suspicios, vindicativ, iritabil, inflexibil, urmarit de culpe genetice. Zicala: "Asa suntem noi, romanii, dezbinati de la natura" ar trebui revizuita. Asa suntem noi, romanii, in Romania. Am fost si inca suntem condusi, stapaniti, conform cu stravechiul dicton, prin dezbinare, o dezbinare coordonata de sus, din afara, dinspre Putere. Inainte de 1989 exista la Comitetul Central al PCR o sectie care stabilea marimea si orientarea unor campanii mediatice, astfel incat individul sa nu se preocupe in nici o zi si in nici o saptamana de ale lui. Sa stea tot timpul sub presiunea unor evenimente majore, in comparatie cu care intamplarile si permanentele din casa si din familia sa - foamea, boala, frigul, nasterea, moartea, crizele de toate felurile, tinand de conditia umana - sa para nu doar mici si lipsite de o identitate solida, ci si inoportune. Ziaristul care indraznea sa propuna la gazeta lui o idee de ancheta, de reportaj sau de comentariu interesand viata de fiece zi primea, indiferent ca lucra la un cotidian din Capitala sau la un saptamanal de provincie, aceeasi replica: Acum te-ai gasit, ma, cand e Plenara cu cadrele sa scrii despre gaurile din asfalt? Sau: Acum ti-a venit, ma, sa scrii despre cozile la branza, cand se implinesc 257 de ani de la Batalia de la Codrii Cozminului? Doua erau evenimentele care trimiteau in derizoriu si in comportament an
