Regiunile din vestul si sudul tarii se afla intr-o campanie sustinuta de industrializare. La Iasi este in plina expansiune industria comertului. Avem de toate, vorba cintecului. Strazile orasului abunda de masini, periferiile se umplu incet-incet de case noi si blocuri cochete de locuinte, centrul Iasului cedeaza tot mai mult spatiu verde constructiilor ce cuprind spatii de birouri. De asemenea, tarabele din piete sint pline, ca si rafturile magazinelor, care stau sa se rupa sub greutatea ofertei bogate de marfuri, iar de magazine - slava Domnului - nu ducem lipsa. Concurenta face ca oferta sa para atragatoare, chiar daca micile diferente de pret trec, de cele mai multe ori, neobservate. Iasul a devenit in ultimii doi ani campion absolut la supermagazine. Nici un alt oras din tara de aceeasi marime nu se poate lauda cu atitea oportunitati pentru locuitorii care vor sa-si umple frigiderele cu alimente, casa cu electrocasnice sau terenul cu materiale de constructii pentru o casa. Paradoxul este cu atit mai greu de inteles cu cit orasul nostru este situat in mijlocul celei mai sarace regiuni din Uniunea Europeana. Salvarea vine de la forta de munca instruita ce iese ca pe banda rulanta din fabricile universitare de licentiati si care a transformat orasul intr-o oaza de bunastare relativa, in mijlocul unui desert de saracie unde fondurile europene pentru dezvoltare abia au inceput sa patrunda. Este, insa, piata locala de munca pregatita sa inghita valurile de absolventi? Institutiile bugetare domina de departe piata muncii, sfera serviciilor este, de asemenea, bine reprezentata, dar lipseste sectorul productiv - sigur, cu exceptia productiei de locuinte. De mentionat ca venitul mediu al unui iesean este egal cu cel al unui timisorean (1200 RON) si ceva mai mic decit al unui clujean, insa cele doua judete din vest produc de doua ori mai mult decit Iasul. Paradoxul nu poat